Domnul este aproape!

1 OCTOMBRIE

“Şi s-a umplut casa de mirosul mirului.” Ioan 12:3

Casa din Betania era pentru Domnul Isus ca o oază în pustie. În această casă El a găsit pe cele două surori şi pe fratele lor a căror inimi îl iubeau şi îl recunoşteau pe Domnul. Desigur că Maria l-a recunoscut cel mai bine deoarece când venea la ei, ea îşi lua locul la picioarele Lui pentru a-l asculta.
Celelalte lucruri pământeşti rămâneau pe urmă. În aceste situaţii ea putea spune ca mireasa din Cântarea Cântărilor: „Cu aşa drag stau la umbra Lui şi rodul Lui este dulce pentru cerul gurii mele” (Cânt. 2:3); sau: „Când am primit cuvintele Tale, le-am înghiţit, cuvintele tale au fost bucuria şi veselia inimii mele” (Ier. 15:16).
Această „parte bună" i-a dat Mariei mai multă înţelepciune pricepere şi cunoştinţă despre Domnul decât umblarea zilnică a celor doisprezece ucenici cu El. În Ioan 12 o găsim iarăşi pe Maria la picioarele lui Isus, dar de data aceasta nu ca să primească ceva, ci pentru a-I dărui ceva Mântuitorului.

Numai şase zile mai erau până la Paşte, ultimele zile pe care Domnul le mai sărbătorea cu ucenicii, apoi trebuia să moară ca adevăratul Miel Pascal. Maria plină de înţelepciunea duhovnicească pe care a dobândit-o în decursul şederii ei la picioarele Domnului, a folosit ultimul prilej şi L-a uns pe Domnul înaintea morţii Lui. Preţul acestui mir curat a fost de trei sute de dinari, aceasta fiind plata unui ziler pe un an, după Matei 20:2: Toată casa s-a umplut de acest mir curat şi a fost o mare îmbărbătare pentru inima Domnului. Preţul Persoanei lui Isus era pentru inima acestei ucenice atât de mare, încât a dat TOTUL pentru El.
Oare să fie adorarea noastră mai mică la Masa Domnului decât umplerea casei cu mirul cel curat?
Dacă sufletele noastre se varsă în jertfe de laudă şi de mulţumire „de bună voie", s-o facă prin puterea Duhului Sfânt. În felul acesta adorarea noastră va avea frumuseţea mirosul, adâncimea şi înălţimea care vin din cer.

Sursa AICI